M-am bucurat ca ploua, intr-adevar ploaia are farmecul ei, dar m-am bucurat mai mult pentru ca s-a racorit afara si intr-un final si in casa. Nu am facut mare lucru azi. Vacanta e pe sfarsite, in curand trebuie sa ma apuc de treaba. Inca imi mai caut ceva de lucru ca un back-up plan in caz ca nu-mi iese ce am momentan in cap. La capitolul slujbe cuvantul cheie e “trist”.
Acum e destul de tarziu, mi-e somn dar parca nu-mi e somn, asta si din cauza ca azi mi-am permis sa ma trezesc destul de tarziu. De dimineata, dupa capul meu, la pranz daca iau in considerare ceasul, am pandit o clipa in care s-a oprit ploaia si am dus Smocul la curte. Nu mi-a luat mult, de unde eram am facut 1o minute pe jos pana pe Polona unde am eliberat “fiara”. Va mai sta la curte cam inca doua luni, apoi in apartament cu el.
Si daca de dimineata tot ma bucuram de ploaie, pot spune ca in timpul transportului celor 7 kilograme de motan negru+ doua de la cusca, am ocolit balti, la un moment dat fiind nevoita sa o iau pe strada si nu orice strada ci Soseaua St cel Mare. Problema a venit cand un camion a trecut pe langa noi si a speriat creatura aia mica, de ziceai ca o sa treaca prin peretele custii lui si o sa se duca… nu s-a dus nicaieri.
Scapat in libertate a facut prima oprire in livada de unde s-a intors cu coada plina de scaieti si cu un fir lung de iarba prins de aceeasi coada pe post de trena.
Eu m-am intors acasa cu coada intre picioare. De ce? Casa e pustie acum fara el si probabil il voi vedea doar o singura data pe saptamana si asta daca ma deplasez cateva zeci de minute bune cu autobuzul de acasa de unde stau pana unde sta sis.
Well, ca sa-mi treaca amarul am stat toata dupa amiaza cu nasul in ultimul volum “Harry Potter”. Povestile astea chiar m-au prins dar despre ele voi scrie alta data, prefer sa las acest blog sa fie scris pentru ploaie si Smoc.