Inca o vacanta s-a terminat, una din putinele care au ramas pentru ca in aproximativ un an, daca nu ma hotarasc sa dau la alt master sau la alta facultate, nu voi mai fi studenta. Spre norocul meu s-a putut sa am concediu zilele acestea si m-am bucurat din plin de doua saptamani de facut nimic. Cu toate ca am inceput un nou an nu prea m-am gandit la ce vreau sa fac anul acesta. Vreau sa trec cu bine de examene si sa-mi vad de serviciu pentru ca inca mai am multe de invatat. Totusi preocuparile mele sunt de alta natura, am multe alte idei in cap si desi serviciul(ca nu-i spun cariera, acest cuvant si ce exprima el mi se par clisee ale lumii de azi) si scoala sunt importante sunt si alte chestii poate mai importante si care atunci cand ies din echilibrul normal ne dau peste cap total. Daca nu voi mai lucra nu e o problema, imi caut alt job iar o restanta se poate da si in sesiunea de restante. Certurile cu prietenii si lipsa timpului petrecut cu ei lasa o urma mult mai adanca ce e greu de acoperit ulterior. Poate anul acesta o sa incerc sa fiu mai ordonata si sa-mi impart timpul mai bine in functie de ceea ce e cu adevarat prioritar. Din pacate starea mea de inceput de an nu aduce a optimism dar nici a pesimism ci aduce a normalitate, a constanta, a nimic nou cu toate ca pe un anume plan simt ca am involuat si ca ma gasesc in acelasi punct ca acum ceva vreme si ca trebuie sa o iau de la capat sau de undeva aproape de el. Totusi cred ca fiecare an ma invata ceva nou si desi la nivel constient momentan nu realizez ce probabil pe viitor imi voi da seama: ca un an in plus inseamna si niste chestii noi invatate. De maine voi merge cu toata viteza inainte spre lucrurile pe care vreau si trebuie sa le fac. Cum vor iesi aceste lucruri nu stiu dar deja imi zboara mintea la nisip… daca stiti despre ce vorbesc.