Adunata pe acasa

Teoretic spus pentru ca in acest moment nu simt ca apartamentul din Bucuresti e acasa.
Am ajuns azi de la mare dupa un sejur de 7 zile dintre care 3 au fost zile de Vama, Vama lipsita de persoane ne-la-locul-lor, cu oameni placuti la vedere cu nisip in care ti se afunda piciorul si valuri care udau prosoapele, cu lopatele pierdute, cu vant si patinate rulate nu la farfurie, cu bere la pirati, soare, voie buna si zambete.
In Olimp am stat teoretic o zi, practic am dormit acolo in fiecare noapte. Neptunul are o plaja faina si apa e super faina de balaceala. Ieri am aflat si eu ca in Neptun locuiesc oameni si in afara sezonului, nu aveam nici cea mai mica idee dar am vazut blocurile din spatele parculetului de distractii. E o statiune mare, aglomerata si plina de oameni care nu-s pe placul meu. Si in plus pe plaja din Neptun nu m-am simtit foarte in largul meu.
Au sufocat Costinestiul. Pentru doi oameni care nu au mai fost pe acolo de cativa ani buni pare de nerecunoscut, aglomerat, inghesuit, trist si ingust. White Horse e tot acolo. Era aproape pustiu.
Astea s-au intamplat recent dar de cand nu am mai scris pe aici am trecut si pe acasa si de doua ori prin Vama.
Tragand linie imi dau seama ca am stat vara aceasta 14 zile la mare.
Next stop BCR Open Romania.
Vreau acasa.
In seara asta acasa e la Pascani.

This entry was posted in Day to Day, Mood, Romanian. Bookmark the permalink.

Leave a comment