November

Why is November my favorite month? Maybe because my birthday is in November? And not only my birthday but my name-day as well. Maye… maybe not, or not only.
November is an unpredictable month. So close to Winter but still an Autumn one, expected to be cold and damp, it is different every year. On some years it’s cold and dry, with frostbitten mornings, extremely blue skies and cold winds, other times it’s rainy and you can feel the cold right down to your bones, sometimes it even snows and it’s white and frozen. Or take this year for example, we just had the last thunder storm yesterday. Never in my life have I heard thunder so close to Winter, never!!!
When I was in 8-th grade November barely started when it snowed so hard that all the city turned white in just a night. I had a white birthday that year. When I turned 17 I remember the sky was very blue, so blue and so clear, you could just get lost in it. The chestnut trees were stretching their gray bare branches up to the sky and the cold wind made them hit each other and crack dully. My fingers were freezing but still I kept on walking… And the chrysanthemums, the last flowers that stay in bloom in the gardens till snow falls.
And then, there’s also this song, I am sure it’s in another post as well but, here it is now. Enjoy!

Oh, and did I mention the blue sky?

Posted in English, Mood | Leave a comment

Anathema: flawless, Therion: brilliant

E una cand mergi la un concert ca fan, si alta cand mergi ca un iubitor al muzicii in general. In cazul meu este vorba despre muzica rock sau metal… sau amandoua.

Vineri 19 noiembrie am mers in Silver Church pentru a-i vedea pe Anathema. Locatie micuta pentru numarul spectatorilor dar amenajata fainut si oarecum potrivita pentru un concert de genul acesta. E a treia oara cand ii vad live pe Anathema. Nu sunt fan, nu e o trupa pe care sa o ascult in mod curent, dar in concert baietii suna incredibil. Nu mai spun ca se simt foarte bine in fata publicului din Romania care, desi nu e foarte numeros, e atasat de ei. As merge sa-i vad de fiecare data cand am ocazia pentru ca, din punctul meu de vedere, merita. Imi plac, motiv pentru care undeva dupa concert aveam un zambet enorm intins pe toata fata. Petter Carlsen ar fi fost foarte interesant de vazut in deschidere, asta din ce-am ascultat atunci cand a fost invitat de Anathema pe scena. Pacat ca au intarziat si nu a mai fost timp si pentru el. Mi-a placut si ca a cantat alaturi de baieti “Fragile Dreams”, chiar daca a stat undeva in spate filmand publicul in acelasi timp.

Dupa week-end, si mai exact luni, 22 noiembrie (importanta zi) am mers la Arenele Romane la Therion. Dupa doua trupe din deschidere (Loch Vostock si Leprous), au aparut pe scena si cei mult asteptati. Nu pot sa spun ceva despre cei din deschidere, nu-i cunosc, e prima data cand i-am vazut si nici una din trupe nu m-a impresionat, cu toate ca nu au sunat rau. Therion in schimb m-au cucerit de la prima melodie. Am stat doua ore cu urechile ciulite la maxim si cu ochii dupa cei de pe scena. Nu-mi venea sa cred cat de bine pot sa sune. Nu i-am mai vazut din 2005. Extraordinar! Pentru ca nici in cazul acesta nu sunt nici fan si nici nu-i ascult in mod obisnuit, am mers la concert ca sa-i vad live. Mie una imi plac melodiile lor mai mult in aceasta forma decat in variantele de studio, au alt vibe si mult mai multa energie. Si pe ei i-as mai vedea de fiecare data cand as avea ocazia. La sfarsitul concertului concluzia mea a fost ca acest eveniment s-a apropiat din punct de vedere al calitatii de concertul Satyricon de la Viena, singura diferenta fiind ca sunt fan Satyricon, I love them.

Va las mai jos cu un clip din concertul Therion (sunt multe clipuri de la Bucuresti pe Youtube, check them out, in unele se aude mai bine, in altele se vede chiar ok)

Posted in Music Stuff, Romanian | 1 Comment

Home Sweet Home

In ordinea numerelor de pe tricou: Pascani, Iasi (Gradina Botanica) si Iasi (Sala Pasilor Pierduti)

Posted in Day to Day, Romanian | Leave a comment

Bunica

In adierea unui vanticel de vara ce aduce de departe miros de miriste si de mal amarui, satul forfoteste cu treburile de zi cu zi. Norii pufosi se plimba pe cer. In fiecare curte oamenii trebaluiesc. Cainii dorm somnorosi la umbra, pisicile stau intinse pe pamant ca lesinate. Si cu toate acestea in satul plin de viata e liniste.

Mai departe, intr-un oras aglomerat, asfaltul se topeste sub caldura soarelui si sub rotile sutelor de masini. E ca un furnicar. In sus, pe langa Rapa Galbena iarba e uscata si pamantul e crapat. Copoul e cufundat in umbra dar racoarea teilor e departe de a fi simtita. Chiar inainte sa ajungi la universitate, apucand prima strada la stanga dai in Lascar Catargiu. Intr-o cladire veche si darapanata ce de departe miroase a clor e un spital. Cel de ortopedie. Cu glasul sfarsit si lacrimi in ochi se ia o decizie: se merge acasa, la sat.

Un suflet zbuciumat simte revenirea acasa. In semi-constienta se linisteste si adoarme.Greierii canta afara, in lunca apropiata se lasa noaptea. Tantarii bazaie si sacaie animale si oameni la un loc. Se face liniste. Oamenii obositi se retrag in case si in paturi ca sa-si stranga puterile pentru o noua zi. Si-n linistea noptilor de acasa un suflet pleaca spre alta lume.
Zorii zilei urmatoare aduc soarele printre frunzele de vita, piuituri de pui si ragete de vaci in drumul spre cireada, bobite de roua in iarba si un cer senin albastru. Aer curat matinal, vanticel racoros si cativa nori, semn de ploaie, la orizont. Toate isi recapata cursul firesc al unei zile normale intr-un loc rupt din povestile copilariei.

Dar bunica nu mai e. Clipele apropiate miezului de noapte au adus cu ele un telefon si o veste iar razele diminetii nu au mai gasit-o pe bunica trezindu-se cu somul agatat in gene, cu visele amanate pentru o alta noapte si cu gandurile la o noua zi.
Bunica nu mai este. Nu mai e Lalu, nu mai sunt laptele cu taitei de casa, clatitele si scoverzele, gogosile cu branza de oaie, sunetul taraitului papucilor pe cimentul din fata casei, mirosul de hrean cu otet, povestile ei, parul ei alb pieptanat intr-o parte si prins cu o clama, capotul de molton sau sosetele din lana aspra, sunetul masinii de cusut, nici macar cantecul inganat in leaganarea scranciobului.
E liniste.

Posted in Day to Day, Romanian | Leave a comment

The Cranberries in Bucuresti

Inca un concert bifat pe lista anul acesta. O trupa pe care o astept din liceu, The Cranberries.
A fost un concert foarte frumos, vocea lui Dolores suna extraordinar de bine iar per ansamblu showul a fost minunat, poate un pic cam scurt pentru cineva care i-a asteptat 10 ani. Partea buna e ca melodiile lor sunt scurte si prin urmare intr-un concert de 90 de minute intra destul de multe.
Setlistul a fost urmatorul: Analyse, Animal Instinct, How, Dreaming My Dreams, Linger, Wanted, Just My Imagination, When You’re Gone, Switch Off the Moment, Desperate Andy, Time Is Ticking Out, I Can’t Be With You, Ode to My Family, Free to Decide, Salvation, Ridiculous Thoughts, Zombie si la bis au cantat Put Me Down, Still Can’t…, Promises, Dreams.
Au lipsit cateva melodii pe care vroiam sa le ascult, printre care si You and Me, melodie pe care am ascultat-o ieri in continuu. Si acum oare ce ascult?

Posted in Music Stuff, Romanian | Leave a comment