Pic, pic, pic…

Ploaia asta imi aduce aminte de ultimile zile ale vacantei de vara cand dupa o zi de ploaie se racea atat de tare incat puneam pe mine toate hainele groase care imi ieseau in cale. Da, diferenta de grade de acum fata de cea de atunci e considerabila dar exact aceeasi stare se trezeste in mine de fiecare data cand ies din birou.
Imi mai aduce aminte de zilele reci de toamna tarzie cand la ora 7:20 dimineata alergam spre scoala.
Si imi apar in cap si zilele cand priveam ploaia de la etajul 6 din Leu si tremuram in sali prost incalzite.

Posted in Mood, Romanian | Leave a comment

Crossroads

“Buna ziua, de la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii va sun, cu d-ra Grecu Diana.”
“Buna ziua! Eu sunt.”
“Domnisoara, ati intrat la fara taxa la noi la facultate, ramaneti?”

Pana aici as vrea sa-mi derulez viata inapoi. Cu toate ca nu-mi pare rau ca am spus “da” o parte din mine se intreaba cum ar fi fost daca as fi spus “nu”. Adica era clar ca a doua zi as fi plecat la Iasi sa-mi iau locul in camera de camin si mai incolo cum ar fi fost? De cand am mers in Iasi pentru prima data mi-am dorit foarte mult sa merg la facultate acolo. Zona Copoului mi-e si acum draga. Aproape 8 ani am visat la clipa in care voi intra la facultate, la week-endurile pe care le voi petrece acasa, la aglomeratia de vineri si de duminica de pe personal. Era un vis de-al meu pe care intr-o clipa l-am dat deoparte. Nu cred ca am facut o greseala cand am spus “da” dar va ramane mereu intrebarea “cum ar fi fost daca spuneam nu?”
Daca ar fi sa ajung iar la momentul acela cred ca as spune din nou “da”.

“Da, raman”
“Sa aduceti astazi diploma de licenta in original”
“Nu pot azi, sunt in Pascani, as putea maine?”
“Bine, va astept maine, la revedere!”

Posted in Mood, Romanian | Leave a comment

Ceata si rozatoare

Cand dai cu aspiratorul e imposibil sa auzi telefonul, mai ales cand esti concentrat sa strangi tot parul de pisica de pe covor. Mai trist e cand te suna unul din sefi si tu nu auzi telefonul. On the other hand e sambata dupa-amiaza.
Indicatoarele din trafic din Bucuresti si de pe langa Bucuresti sunt la pamant iar soseaua de centura e cufundata in ceata. Condusul prin ceata e inspaimantator.
Inapoi in Bucuresti seara ar fi trebuit sa se termine ok sau macar sa o lase mai moale dar nu, in mijlocul procesului de acizitionare a alimentelor atat de necesare dupa o zi plina de activitati si surprize un imens sobolan se plimba pe langa galantare in supermarkt ca la el acasa. Nu vreau sa ma gandesc ce e noaptea intr-un oarecare supermarket din Drumul Taberei, mai ales ca am o vaga impresie ca ei nu inchid galantarele. Yuck, yuck, ptui, ptui!!!
Seara s-a terminat bine dar deja era noapte si era destul de tarziu…

Posted in Day to Day, Romanian | Leave a comment

Targ de mirese

Daca job-ul cere o vizita la un astfel de targ atunci se face vizita la un astfel de targ… pe banii firmei. First stop: Marriott. Toate bune si frumoase pana cand dau cu ochii de rochiile de mireasa, ceea ce s-a intamplat undeva in secunda 2. Don’t get me wrong dar oribilitati mai mari ca acolo nu cred ca am vazut prin alta parte, nici macar in vitrina magazinului de langa APACA. Probabil ascunse pe undeva erau si rochiile frumoase dar la vedere erau scoase doar rochii pline de cristale Swarovski care in afara de valoare nu dadeau rochiilor decat un aspect de kitsch pentru ca erau incarcate de cristale pana la refuz. Apoi penele, dantelele, volanele si funditzele erau in exces. Rochiile crem cred ca au fost singurele care mi-au atras atentia dar erau crem… in mintea mea care vede rochia mea de mireasa (if I ever get married) ca fiind neagra, nu puteam sa concep o mireasa imbracata in crem. Dar si la ele a trebuit sa sar peste cele cu volane si pene care erau expuse chiar in primul rand. Apoi… manechinele imbracate in mireasa aratau nasol nu pt ca ar fi fost ele urate ci pentru ca erau atat de machiate incat nu se mai vedea nimic din tenul lor natural, zugraveala frate nu fond de ten. In Marriott numai chestii scumpe si clientela pe masura plus mult haos in jurul standului unui designer mai cunoscut, o tanti nu-mai-tin-minte-cum-o-cheama care avea rochii din puf si atat. Nici nu ma mir ca tinerele cu bani din Romania prefera sa-si achizitioneze rochiile din strainatate… diferenta de clasa e enorma sau nu stiu eu sa apreciez moda adevarata.
Second stop, Palatul Parlamentului. Lume multa, standuri multe si cu rochii normale, clasicele rochii de mireasa cu corset si broderie, tinere care probau rochii si care erau mult mai frumoase decat manechinele cu fata zugravita, vanzoleala si cateva rochii frumoase. Cele cu croiala rochiilor romane sau grecesti aratau frumos, majoritatea rochiilor erau clasice, pene mai putin, cristale nici atat, cateva volane in exces pe la unele case de moda. My favourite: o rochie de seara neagra cu broderie rosie.
Concluzie: mi-au atras atentia in mod placut 3-4 rochii de mireasa si una de ocazie. M-a impresionat mai mult atmosfera din Marriott dar nu de la targ ci din hotel: oamenii care isi luau ceaiul de la ora 5 cu partenerii de afaceri discutand, analizand, viata aceasta pe drumuri, si nu orice drumuri ci unele destul de scumpe.
Iar in ceea ce priveste job-ul: mission accomplished!!! Am iesit de acolo fara sa fiu injurata out loud si vorbind cu si strangand carti de vizita de la cam toti expozantii. Acum daca m-as lua dupa privirea din ochii lor atunci cand isi dadeau seama ca nu vreau sa-mi cumpar o rochie probabil as spune ca mi-am luat si cateva injuraturi bune dar nu m-am impiedicat la iesire.
End of story, urmatorul targ cred ca e saptamana viitoare.

Posted in Day to Day, Romanian | Leave a comment

Frying… Roach Coach

I fried a bug. I didn’t mean to. Yes it was a bug but still no creature deserves to die like this. I am sorry and I kindly ask the roach community not to plan revenge just as I kindly ask them to STAY OUT OF MY TOASTER!!!!!
Help: how can I disinfect the deadly device?

Posted in Day to Day, English | Leave a comment